#2. Breaking News: povești cu zâne creatoare

Cuvântul sacrificiu mi se pare că are o valoare și o încărcătură puternică. Nu pot spune că noi am renunțat regretând sau nu am făcut anumite lucruri pentru Breaking News. Așa că eu una, nu le-am simțit ca pe niște sacrificii, ci ca pe gesturi firești ca acest film să ajungă să se întâmple-Oana Răsuceanu

Press play! 🙂 

Iulia Rugină, Oana Răsuceanu și Ana Agopian sunt absolvente ale UNATC „Ion Luca Caragiale” din București. Regizoare, scenariste și scenografe, sunt cele ce au dat naștere unei serii de scurt metraje, printre care se numără Vineri în jur de 11(2006), Bună Cristina! Pa Cristina!(2006), Să mori de dragoste rănită(2014), dar și lung metraje: Love Building(2013), Alt Love Building(2015) și Breaking News(2016).

foto: Adi Marineci

Am avut ocazia să le întâlnesc pe Iulia și pe Oana la avanpremiera filmului Breaking News din Caransebeș și nu am ezitat să le adresez câteva întrebări.

Atunci când ai fost admisă la Facultatea de Regie, în cadrul căreia ai studiat, credeai că vei ajunge aici?

Iulia: Nu! Cu siguranță nu mi-am imaginat, dar e foarte frumos ce se întâmplă. Mi-am dorit și îmi doresc  în continuare să fac film. De asemenea, vreau să ajung în locuri în care oamenii își doresc să vadă film românesc, cum e locul acesta absolut minunat pe care tocmai l-am descoperit. Mă bucur enorm că suntem aici și că oamenii din Caransebeș vor vedea Breaking News înaintea celorlalți oameni care îl vor vedea în cinema, din 29 septembrie.

Cât de mult înseamnă cariera în viața voastră?

Iulia: E ceva ce faci nu pentru glorie sau bani, ci pentru că pur și simplu vrei să dai mai departe puțin din ce simți tu. Pentru mine nu există satisfacție mai mare decât aceea că văd o sală plină de oameni, care rezonează cu acel ceva transmis de noi. Iar tot ce încercăm să transmitem întotdeauna e foarte sincer.

Oana: În acest moment cred că a reprezentat o prioritate. Tot ce am ales să fac în proiecte, fie ele de film, de teatru sau din sfera educatională, toate acestea au făcut parte din motorul meu până la vârsta de 35 de ani. Nu m-a determinat altceva și mă văd în continuare făcând același lucru, dintr-un proiect în altul.

foto: Adi Marineci

Ce impact a avut câștigarea Premiului Zilelor Filmului Românesc pentru Secțiunea Scurtmetraj cu producția „Să mori de dragoste rănită” în cadrul TIFF?

Iulia: Mare de tot! Filmele noastre au tot fost proiectate la TIFF de-a lungul studenției noastre, dar și după studenție. Deși a fost întotdeauna o mare bucurie și o onoare să fim acolo, nu mi-am imaginat niciodată că vom și câștiga. Am pornit la drum într-o oarecare joacă și pur și simplu, o plăcere de a face film. Și dincolo de surpriza că am fi câștigat, a fost închiderea unui cerc, pentru că uite, nu doar că suntem aici an de an, ci odată, cineva ne-a recompensat.  Și nu era vorba de premiul în sine, ci de faptul că lumea vede filmul, acesta e cel mai frumos premiu până la urmă.

Vorbind despre Breaking News, există o fărâmă reală în poveste?

Oana: O fărâmă reală cred că există în toate scenariile pe care le-am scris până acum, în formula de trei, Ana, Iulia și cu mine. Asta pentru că ele pleacă întotdeauna de la niște stări, de la niște lucruri care ne macină pe noi în momentul în care ne apucăm să scriem scenariul. Am început acum zece ani să scriem, însă scenariul s-a modificat extrem de mult. Am vrut să rămânem pe firul amintirilor și pe firul pur și fragil al unei tinereți pe care nu o mai simțeam. Cam aceasta a fost ideea principală, însă de aici și până la un reporter de știri și un accident, inclusiv până la ideea de breaking news, a fost o cale lungă. Totuși aș mai putea adăuga că nu a fost neapărat inspirat dintr-o anumită poveste reală.

Care a fost calitatea pe care ați căutat-o în viitorii actori?

Iulia: Am vrut oameni care să înțeleagă ce vrem noi să transmitem. Astfel, am căutat oameni care să simtă și să rezoneze cumva emoțional cu povestea filmului și cu ce i se întâmplă protagonistului. Am ales să lucrăm cu Andi Vasluianu datorită experienței lui și a calităților actoricești, dobândite în teatru, dar mai ales în film. La celălalt personaj principal, la Voica, am încercat să regăsim o oarecare înțelegere instinctivă a personajului Simonei, care este o adolescentă rebelă, nebună, isterică pe alocuri, dar foarte puternic emoționabilă și emoționantă.

Ai spus într-un interviu din 2016 că atunci când trăiești o poveste nu prea îți dai seama cum e, ci de abia după ce se termină. Cum a fost întreaga poveste din spate?

Iulia: Cum sunt de multe ori poveștile puternice, m-am simțit ca în mijlocul unui vârtej, în care nu știi pe unde și dacă se poate ieși. A fost foarte intens tot lucrul la scenariu și în mare măsură ultimul an în care am pregătit filmarea propriu-zisă. Au fost momente în care am crezut că nu o să terminăm niciodată, că nu o să iasă filmul, și multe alte „că n-o să…”. Dar uite că s-a întâmplat și uite că suntem aici. Și acum, cumva privind din afară, mi se pare că dacă ar trebui să o iau de la capăt, cred că ar fi și aș face la fel.

foto: Adi Marineci

Am vorbit de lucruri frumoase până acum. Ce crezi, exista piedici puse de România în creare și lansare?

Iulia: Nu știu neapărat în creare mie, ci tuturor oamenilor.  În general în Europa finanțarea e o piedică principală. Piedica cea mai mare cu care ne confruntăm în România este lipsa sălilor de cinema. Acest lucru se adâncește foarte tare, sunt din ce în ce mai multe săli care se închid și noi stăm și plângem că oamenii nu vin la film românesc. Sunt locuri unde oamenii nu au unde să vină la film românesc. În afară de sălile de mall, unde filmul românesc concurează cu producțiile americane și scopul de a merge acolo e cu totul și cu totul altul, pur și simplu se închid toate ușile către legătura între public și cinema.

Ați fost nevoite să faceți sacrificii pentru realizarea filmului?

Iulia: Da, de la sacrificii fizice, nopți nedormite, lipsă de mâncare, de vitamine, până la o oarecare înstrăinare de oamenii apropiați, de pisică, eram mult plecată de acasă. Toate acestea vin cumva la pachet cu meseria. Ce e însă frumos, e că acolo unde te duci întotdeauna găsești un alt tip de familie, care e foarte, foarte specială și de care te leagă o grămadă de lucruri în momentul realizării unui film. E un proces extraordinar și cumva nu le simți neapărat ca pe sacrificii.

Oana: Sacrificii? Daa! Se fac tot timpul sacrificii. Cred că în cazul acestui film, faptul că a fost un proces atât de lung, de zece ani, a implicat multe sacrificii, mai mult sau mai puțin mari. Poate că într-un anumit moment nu le-am simțit ca fiind sacrificii, dar poate peste un an-doi ni s-a schimbat percepția. Am renunțat poate la alte lucruri ca să scriem la scenariu, după care am pornit din nou, am renunțat, am tot repetat acest proces. Cuvântul sacrificiu mi se pare că are o valoare și o încărcătură puternică. Nu pot spune că noi am renunțat regretând sau nu am făcut anumite lucruri pentru Breaking News. Așa că eu una, nu le-am simțit ca pe niște sacrificii, ci ca pe gesturi firești ca acest film să ajungă să se întâmple.

Care sunt așteptările din partea Breaking News?

Iulia: Din ce am văzut până acum, oamenii se emoționează destul de puternic atunci când îl vizionează. E un film foarte cald în sensul emoțiilor umane pe care ți le generează și cred că atinge anumite zone de sensibilitate care sunt în noi toți. Asta mi-am dorit și îmi doresc și pe mai departe, să emoționeze, să placă, să fie văzut de cât mai mulți oameni, să umple săli. Eu mă bucur că un film românesc umple sălile oricum, dar să fie filmul nostru, e și mai frumos.

Acest material a fost realizat în cadrul avanpremierei „Breaking News” de la Cinema 3D Luna din Caransebeș, cu ajutorul colegilor mei de la radio Logaritm (Colegiul Național „C.D.Loga”).

Vă invităm la film și așteptăm să share-uim cât mai multe păreri, chiar aici 🙂 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *